E noapte tarziu, iar eu ma gandesc la tine ascultand o melodie celtica. Ma simt singur, pierdut intr-o lume trista si tacuta. As fi vrut, ca tu sa fi aproape de mine si sa ma saruti, sa ma cuprinzi in brate, sa ma privesti in ochi si sa-mi spui ca, totul este bine. Visez si atat…nimic mai mult. Din pacate, tu nu ma cunosti si nici nu-ti vei dori vreodata. Destinul tau este cu totul altul si fara mine. Destinul tau, este sa fi departe de mine.
Doare, cand privesc la pozele cu Los Angeles. Stiu ca, undeva acolo esti si tu. Sau te-ai mutat inapoi in Marea Britanie? Asta nu stiu. Stiu doar ca, am momente cand mi-e dor de o viata anterioara, de o viata medievala, mai exact, unde esti chiar si tu. Mai ales cand ascult muzica celtica, simt cum izvoraste un dor greu de tine, de acea viata pe care probabil, am trait-o candva, alaturi de tine.